Chì sapete di u carbone attivatu ?
Chì significa carbone attivatu?
U carbone attivatu hè un materiale naturale trasfurmatu chì hà un altu cuntenutu di carbone. Per esempiu, u carbone, u legnu o a noce di coccu sò materie prime perfette per questu. U pruduttu risultante hà una alta porosità è pò adsorbe molecule di inquinanti è intrappulalli, purificendu cusì l'aria, i gasi è i liquidi.
In chì forme pò esse furnitu u carbone attivatu?
U carbone attivatu pò esse fabbricatu cummercialmente in forme granulari, pellettate è in polvere. Diverse dimensioni sò definite per diverse applicazioni. Per esempiu, in u trattamentu di l'aria o di u gasu, a restrizione à u flussu hè impurtante, è dunque si utilizanu particelle grosse per minimizà a perdita di pressione. In u trattamentu di i liquidi, induve u prucessu di rimuzione hè più lentu, si utilizanu particelle più fini per migliurà a velocità, o cinetica, di u prucessu di purificazione.
Cumu funziona u carbone attivatu?
U carbone attivatu funziona per via di un prucessu d'adsorbimentu. Si tratta di un'attrazione di una molecule versu a vasta superficia interna di u carbone da forze debuli, cunnisciute cum'è forze di Londra. A molecule hè tenuta in locu è ùn pò esse rimossa, à menu chì e cundizioni di u prucessu ùn cambianu, per esempiu u riscaldamentu o a pressione. Questu pò esse utile postu chì un carbone attivatu pò esse adupratu per cuncentrà materiale nantu à a so superficia chì pò esse dopu strappatu è recuperatu. L'usu di carbone attivatu per u recuperu di l'oru hè un esempiu cumunu di questu.
In certi casi, u carbone attivatu hè trattatu chimicamente per eliminà l'inquinanti è in questu casu u compostu reagitu risultante ùn hè generalmente micca recuperatu.
A superficia di carbone attivatu ùn hè ancu cumpletamente inerte, è una varietà di prucessi catalitici ponu esse realizati aduprendu è prufittendu di a superficia interna estesa dispunibule.
Chì ghjè u carbone attivatu nantu à l'applicazioni?
I carboni attivati anu parechji usi diversi da a filtrazione à a purificazione è oltre.
In l'ultimi anni, l'intensità è a frequenza di i prublemi di gustu è d'odore in l'acqua potabile sò aumentate in u mondu sanu. Oltre à u prublema esteticu per u cunsumadore, questu crea ancu invariabilmente incertezze nantu à a qualità è a sicurezza di l'acqua. I cumposti rispunsevuli di i prublemi di gustu è d'odore ponu avè una origine antropogenica (scarichi industriali o municipali) o biologica. In quest'ultimu casu, sò prudutti da organismi microscopichi cum'è i cianobatteri.
I dui cumposti i più cumuni sò a geosmina è u 2-metilisoborneolo (MIB). A geosmina, chì hà un odore terroso, hè spessu prudutta da cianobatteri planctonici (suspesi in acqua). A MIB, chì hà un odore di muffa, hè più spessu prudutta in biofilm chì si sviluppa nantu à e rocce, e piante acquatiche è i sedimenti. Quessi cumposti sò rilevati da e cellule olfattive umane à cuncentrazioni assai basse, ancu in a gamma di poche parti per trilione (ppt, o ng/l).

I metudi cunvinziunali di trattamentu di l'acqua ùn ponu micca caccià u MIB è a geosmina sottu à i so limiti di gustu è d'odore, ciò chì porta à l'usu di carbone attivatu per sta applicazione. Un metudu cumunu d'impiegu hè cù u carbone attivatu in polvere (PAC), chì hè dosatu in u flussu d'acqua stagionalmente per cuntrullà i prublemi di gustu è d'odore.
Data di publicazione: 04-Mar-2025